Consiliere psihologica si psihoterapie individuala
Psihoterapie cognitiv - comportamentala, psihologie clinica , consiliere si psihoterapie a cuplului si sexualitatii, consiliere nutritionala, psihosomatica, terapie ocupationala, psihodrama, hipnoterapie, consiliere psihologica, psihoterapii scurte, colaborative, orientate pe solutie, psihodiagnostic si evaluare clinica, asertivitate, stima de sine,comunicare.
Consilierea psihologică este tipul de intervenţie psihologică prin care o persoană poate beneficia de autocunoaştere, dezvoltare personală,optimizare comportamentală. O persoană poate apela la consiliere psihologică în anumite situaţii de criză sau în momentul luării unordecizii importante. Aceasta se focalizează mai mult asupra unor aspecte din viaţa prezentă a persoanei luându-se în seamă într-o măsură mai mică evenimente din trecutul acesteia.
Psihoterapia cognitiv comportamentala pune accent pe rolul ideilor asupra comportamentului dar si pe optimizarea comportamentului uman.Terapeutul il ajuta pe client sa-si recunoasca acest mod de gandire si sa-l modifice,dezvoltandu-i un stil de gandire nu pozitiv, ci realist. La baza acestui demers se afla modelul tulburarilor psihopatologice elaborat de Beck care evidentiaza rolul cognitiilor in aparitia si mentinerea starilor afective negative.Distorsiunile cognitive accentueaza vulnerabilitatea persoanei la evenimentele de viata favorizand interpretarile exagerate si catastrofizante.
Psihologia clinica este psihologia aplicata in patologie si in optimizarea subiectilor umani sanatosi (ex. profilaxia bolilor, optimizarea performantelorintelectuale etc.). Patologia studiaza modul in care se instaleaza, evolueaza si se termina bolile. Stabilirea rolului si controlul factorilor psihologici implicati in patologie revin psihologiei clinice. De asemenea, dupa cum rezulta si din definitie, un accent puternic se pune recent in psihologia clinica siasupra profilaxiei bolilor si optimizarii performantelor subiectilor umani sanatosi.
Terapie de cuplu O relaţie de cuplu intensă determină o modificare substanţială a personalităţilor ambilor parteneri. Poate produce chiar personalităţi rigide în raport cu interacţiunea lor. Cu alte cuvinte, o personalitate care este produsul relaţiei de cuplu şi al influenţei partenerului va diferi uneori de acea personalitate dinafara relaţiei de cuplu. Personalităţile interacţionare sunt interdependente şi se definesc prin influenţa reciprocă pecare o au una asupra celeilalte. Unele tulburări de relaţie pot juca un rol important nu numai în declanşarea, ci şi în recidivele unor stări depresive,în tulburările psihosomatice, tulburări de adaptare, tulburări de dinamică sexuală. Terapia de cuplu se ocupa de solutionarea problemelor si conflictelor pe care cuplu nu le poate gestiona singur. Pentru rezultate bune este nevoie de prezenta ambilor parteneri. Obiectivul terapiei de cuplu este obtinerea unei bune intelegeri de sine si a celuilalt pentru a decide daca este nevoie de schimbare. Terapeutul de cuplu ii ajuta pe cei doi sa afle care le sunt nevoile si ce modificari comportamentale ar trebui sa faca cei doi.
Nutritie si Consilierea Nutritionala
Cand vine vorba de nutritie si de regimul alimentar se pune accentul, tot mai des, pe aspectul fizic care poate fi obtinut in urma unor diete sau regimuri alimentare. Din nefericire,majoritatea acestor diete si regimuri nu tin cont de implicatiile asupra sanatatii.
Mai mult, aceste regimuri sau diete nu tin cont de particularitatile individului, de necesitatile organismului,conducand la grave carente nutritionale, si uneori, chiar la tulburari organice sau perturbari psihice.
Psihosomatica este o ramura a stiintei aflata la granita dintre medicina, psihologie, sociologie si antropologie, care se ocupa de studiul si tratamentul bolilor cu dubla componenta: psihologica si somatica, a bolilor somatice cu implicatii psihologice, a bolilor psihologice cu implicatii somatice, a aspectelor legate de somatizare, precum si studiul interactiunilor dintre minte, corp si mediul social.
Terapia ocupationala are drept scop ajutorarea oameniilor sa isi recastige independenta in majoritatea ariilor de existenta; aceasta terapie imbunatateste abilitatile cognitive, fizice si motrice alepersoanelor cu dizabilitati si contribuie la cresterea
increderii de sine si la reintregrarea sociala a unui individ.
Actiunea terapeutului se bazeaza, pe scurt, pe conceptia, dupa care activitatile practice, voluntare (ocupationale), desfasurate de subiect, determina dezvoltarea personalitatii, fapt ce, in final, duce la o mai buna adaptare a sala mediu.Pentru realizarea acestui scop general terapeutul proiecteaza anumite programe de interventie, realizate prin intermediul unor activitati de munca, joc, si viata cotidiana, menite sa provoace la subiect formarea sau cresterea performantelor sale din sfera senzorio-motorio, cognitiva si psihosociala.
Psihodrama este o metoda terapeutica si de consiliere de sine statatoare. Ea abordeaza personalitatea din punctul de vedere al specificitatii individuale, cat si al integrarii acesteia in structurile sociale. Bazele teoretice ale psihodramei servesc la explicarea dezvoltarii indivizilor, a grupurilor si asistemelor sociale, precum si a tulburarilor acestora.Cu posibilităţile ei creative, bazate pe joc, psihodrama crează condiţiile evocării unor situaţii de viaţă cu scopul deschiderii de noi perspective în autocunoaştere şi dezvoltare. Cu ajutorul metodelor specifice ale psihodramei pot fi experienţiate şi făcute transformabile cele mai diferite situaţii de viaţă, de asemenea procesele sociale îngrupuri, organizaţii şi societate. Prin procedura sociometrică se fac vizibile structurile sociale şi relaţionale într-un grup, devenind astfel accesibile dimensiuni sociale şi politice.
Hipnoterapia se prezintă ca un sistem de intervenţie spectaculoasă şi rapidă, care remodelează sentimentele de competenţă şide încerdere în sine ale clientului, fiind foarte utilă în rezolvarea unei arii largi de probleme.Hipnoterapia presupune o abordare holistică aînsănătoşirii, vindecării şi a stării generale de bine a individului.Unul din scopurile hipnoterapiei este acela de a contribui, prinintermediul relaxării, la eliminarea tensiunilor şi la restabilireacompletă a controlului vietii individului.
